Terapia HIFU utilizează hipertemia tranzitorie pentru a produce necroză prin coagulare a țesutului țintă. Țesutul necrozat este absorbit de țesuturile normale din jur sau devine țesut fibros. Deoarece distrugerea țesutului are loc prin creșterea temperaturii (60 – 100℃) se considera a fi ablație termică. HIFU este o tehnologie nouă pentru tratamentul local al tumorilor ce include tratamentul tumorilor benigne si maligne.
Indicații și contraindicații HIFU
Obiectivul terapiei HIFU este distrugerea prin necroză a țesutului țintă cu distrugerea tuturor celulelor aflat în focus. Asemănător tratamentului chirurgical este important ca întreaga masă tumorală să fie distrusă prin ablație termică cu HIFU într-o sesiune dacă este posibil. Pentru masele tumorale mari, tratamentul necesită o durată mai mare de timp și pacienții trebuie ținuți o perioadă relativ lungă într-o poziție fixă cu un control bun asupra mișcărilor respiratorii fiind astfel recomandat ca tratamentul să fie efectuat cu anestezia pacientului.
Ultrasunetele pot fi complet reflectate de aer altfel o undă de US (ultrasunete) care intră într-un organ ce conține aer este parțial sau total reflectată rezultând imposibilitatea de a acumula energie și a produce necroză în țesutul țintă. Undele reflectate pot determina distrugerea țesuturilor din jurul țintei. Organele care conțin aer cum ar fin intestine sau plămâni sunt conectate cu mediul extern și pot permite bacteriilor să intre in cavități. Astfel tumorile aflat în organe de acest fel nu sunt considerate potrivite pentru ablație prin HIFU.
Considerând particularitățile ultrasunetelor terapeutice, specificitatea organelor țintă și experiența de peste 20 de ani a terapiei cu HIFU se pot considera următoarele indicații pentru un astfel de tratament:
- Ficat –carcinom hepatic tumori primare sau secundare, tumori benigne cum ar fi hemangioame hepatice.
- Pancreas – carcinom pancreatic primar fără icter sau după intervenție chirurgicală pentru eliberarea canalelor biliare
- Rinichi – tumori renale primare sau secundare fără emboli în vena renală sau vena cavă inferioară și tumori benigne cum ar fi hamartoamele.
- Oase – tumori primare sau secundare cu excepția craniului și a coloanei
- Sân – tumori primare de sân, sarcoame sau tumori benigne (fibroame)
- Țesuturi moi – tumori primare sau secundare și sarcoame recurente și reziduale post chirugical, tumori benigne cum ar fi lipoamele.
- Histeromioame – nu mai mult de 3 mioame ale uterului intramurale sau subseroase
- Vezică urinară – cancere de vezică urinară fără obstrucție ureterală. Apă degazată trebuie injectată în vezică
- Tumori ale cavității abdominale care nu invadează pereții intestinali și pot fi vizualizate ecografic.
- Tiroidă – noduli tiroidieni de origine benignă
Contraindicații:
- Tumori craniene benigne și maligne;
- Tumori ale coloanei vertebrale și canalului vertebral;
- Tumori gastrointestinale – orice tumoră benignă sau malignă care invadează pereții gastrointestinali;
- Tumori ale cavității toracice și organelor mediastinale, cancer pulmonar;
- Tumori care obstruează organe cavitare
- Pacienți care nu tolerează proceduri anestezice – care au cașexie severă, cardiovasculară, boli cerebrale sau pulmonare sau diabet necontrolat.
Principii de bază in terapia HIFU în oncologie
Cancerul poate fi considerat ca o boală sistemică și terapia HIFU, la fel ca și chirurgia este considerată ca o metodă locală de tratament. Alegerea HIFU ca opțiune terapeutică în cancer trebuie să respecte cele 2 principii de tratament – tratamentul sistemic și cel local.
Tratamentul sistemic
Cancerul poate fi considerat ca o boală sistemică după metastazare. Pornind de la această situație orice metodă de tratament local poate avea efecte limitate și este recomandată utilizarea metodelor multiple de tratament pentru creșterea ratei de supraviețuire a pacienților. Ca orice metodă de tratament local cum este și chirurgia, terapia HIFU trebuie utilizată în combinația cu celelalte metode de tratament.